Cea mai parte parte a tineretii s-a dus iar zorile vietii au apus…

Conform lui Levinson, viata omului adult trece printr-o serie de sectiuni sau etape in care acesta se schimba, se reinventeaza, isi cantareste deciziile, mediteaza asupra viitorului si in functie de intelepciunea pe care o are, isi adjusteaza viata.

Am gasit ca-i potrivit azi, sa fac o analiza a propriului parcurs pana la infricosatoarea varsta de 27 de ani. Spun infricosatoare deoarece este pentru prima data cand ma gandesc ca s-au adunat prea mult anii, si ca, parca am scapat ceva printre degete, parca am ratat ocazii si parca n-am luat intotdeauna cele mai bune decizii. Niciodata nu am facut mare caz din varsta biologica si am cautat sa evit subiectul in ceea ce ma priveste. Am zis ca nu-i relevanta …. Asta pana azi.

In urma cu aproape 3000 de ani, Regele Solomon scrijelea cuvintele:

“… caci tineretea si zorile vietii sunt trecatoare.”

Azi, pot spune fara sa gresesc ca cea mai mare parte a tineretii mele s-a dus. Greu de admis dar buletinul nu minte.

Acum urmeaza, citandu-l din nou pe Levinson, perioada de tranzitie, de la prima parte a vietii de adult, la a doua, o perioada care are loc cam de la 28 la 33 de ani (plus minus). Am atasat sumarul teoriei lui Levinson sa o poti analiza si tu.

Screenshot 2015-07-14 22.11.09

In perioada aceasta, orice adult normal sta sa se intrebe:

  • Eu ce am facut pana acum?
  • Bun e drumul pe care am venit atatia ani?
  • Daca continui in directia aceasta ce se va alege de viata mea?
  • Puteavoi sustine o familie, trai cu sens si facand o diferenta?
  • Imi folosesc talentele si abilitatile in ceea ce fac, adica, le pun la treaba?
  • Ce imi place la viata mea si ce nu?
  • Mai sunt inflacarat de o viziune, de un scop maret ori au reusit facturile si clasa politica sa ma faca precum un borcan de castaveti murati: acru?
  • S-au dovedid lucrurile in care cred, demne de incredere?
  • Daca imi inchi ochii si plec azi seara, viata mea va servi drep un exemplu sau o avertizare pentru altii?

Perioada acesata din viata e un fel de rascruce, unde din nou trebuie sa iei hotarari majore cu impact al caror ecou se va auzi probabil tot restul vietii.

Contrar valului si curentului, eu cred ca de ziua ta nu trebuie sa te imbeti nici cu alcool si nici cu apa rece ….. ci mai bine sa te trezesti sa vezi, incotro… Sa nu ridici parahe ci privirea, sa nu faci cinste prietenilor ci sa-I faci cinste lui Dumnezeu, si vietii ce ti-a ingaduit-o.

Am spus si cu alte ocazii, ca fiecare om, de ziua lui, ar trebui sa fie incercat de urmatoarele 4 atitudini:

  1. Nemultumit – A fi multumit de tine insuti poate de nastere unei mandrii care incet dar sigur te ucide. Se stie doar ca mandria merge inaintea caderii. Sa fii nemultumit cu cat de mult ai facut si cat de mult te-ai straduit. Sa te doara rau toate vremurile de vegetatie … intelectuala, fizica, spirituala si de orice alta forma. Aceasta prima atitudine trebuie totusi sa te conduca la urmatoarea.
  1. Multumitor – Este o mare diferenta intre a fi multumit si a fi multumitor. Diferenta fundamentala este directia in care se indreapta multumirea, inspre tine sau inspre altii sau altcineva / altceva. Curentul umanist ne-a stricat de cap rau de tot facandu-ne sa credem ca noi suntem buricul pamantului si ca intreaga lume ar trebui sa se raporteze la noi. A fi multumitor este o conditie imperios necesara pentru a prinde curaj si aripi, pentru a te uita inapoi cu recunostinta si inainte cu credinta.
  1. Entuziasmat – De cate ori ma uit pe geam, de-atatea ori va vremuri bune venind. Viitorul trebuie sa ne entuziasmeze si nici decum sa ne paralizeze. Indiferent de cum ne este trecutul, viitorul ne este imaculat. Daca vom avea privilegiul de a trai, vom avea oportunitatatea de a indrepta lucrurile.
  1. Determinat – Sa poti sa te uiti in oglinda si sa iti promiti tie si celor dragi tie ca nu te vei da batut niciodata si ca vei reusi sa traiesti o viata exemplara. Ce moment mai bun decat de ziua ta sa iti promiti si sa iti iei noi angajamente. Defapt acesta este Anul Nou pentru tine nu 1 Ianuarie.

La inceputul articolului l-am citat pe Regele Solomon, insa doar partial; defapt intregul citat are mai mult sens:

Bucura-te tinere, in tineretea ta, fii cu inima vesela cat esti tanar, umbla pe caile alese de inima ta si placate ochilor tai, dar sa stii ca, pentru toate acestea, te va chema Dumnezeu la judecata. Goneste orice necaz din inima ta si departeaza raul din trupul tau, caci tineretea si zorile vieii sunt trecatoare. Eclesiast 11: 9-10

Fiecarui om ii este dat sa aibe o singura tinerete, iar tineretea este o oportunitate nu o scuza …

Advertisements

Cine este cu noi …. ?

Ieri dimineață, în 24 Decembrie, am avut ca de obicei un timp de studiu și lectură. Printre cele citite s-a numărat și acest text:

“Iată Fecioara va fi însărcinată, va naște un Fiu, și-I vor pune numele Emanuel”, care, tălmăcit înseamnă “Dumnezeu este cu noi.” (Ev. După Matei 1:23)

Am reflectat asupra lui o bună bucată de vreme și îmi propusesem să mă gândesc la asta pe întregul parcurs al zilei. Seara, la Biserică, pastorul a citit și a predicat dintr-un text mai lung dar care îl include și pe cel de sus. M-am bucurat și am tras câteva concluzii personale atât cât am eu capacitatea de a înțelege.

Știați că numărul cel mai mare de suiciduri are loc în perioada Crăciunului la nivel mondial? Știați că motivul principal pentru care oamenii comit suicid este singurătatea? Pentru că nimeni nu mai este cu ei.

Va trebui să facem un test de sinceritate sub identitatea noastră de creștini indiferent de denominațiune. Să ne întrebăm: Cine este cu noi …?

  • Cine este cu tine la începutul oricărui drum?
  • Cine este cu tine atunci când furtunile vieții se abat peste tine?
  • Cine este cu tine atunci când ieși cu capul în pământ din cabinetul doctorului?
  • Cine este cu tine când parcă nu mai vezi nici o speranță pentru viitor?
  • Cine este cu tine când problemele financiare pun o presiune extraordinară pe umerii tăi?
  • Cine este cu tine când “Statusul” vieții tale n-ar atrage nici un “Like, Share sau Comment”?
  • Cine este cu tine când ieși de pe poarta cimitirului lăsând în spate pe cineva drag înăuntru, sau … când intri tu acolo fără să mai ieși?

Există o diferență fundamentală între oamenii care sunt singuri și oamenii care pot spune în mijlocul încercărilor: Emanuel!

Oamenii care trec singuri prin situații precum cele descrise mai sus de regulă își pierd mințile, de regulă intră într-o profundă depresie, de regulă își caută refugiul în băutură droguri sau vicii distructive ori în cazuri extreme sunt oamenii ce-și pun capăt zilelor. Sunt oamenii cu care viața dă de pământ și care oricâți Tony Robins și Zig Ziglar’s ar asculta și orice cărți motivaționale și de dezvoltare personală ar citi, rămân tot jos. Ei sunt … în fapt singuri, iar oamenii singuri sunt vulnerabili și slabi.

Personal am întâlnit zeci de astfel de oameni. Nu ai fi spus că îi poate doborî ceva vreodată, iar azi nu mai știu nimic de ei, nici eu nici fanii lor.

Pe de altă parte, oamenii care pot spune Emanuel: Dumnezeu este cu mine! Ei sunt oamenii pe care viața și încercările nu îi pot bate sau abate din drumul lor, pentru că ei îl au ca partener și însoțitor de drum însăși pe Dumnezeu, Arhitectul Universului și făuritorul mântuirii personale a omului.

De ce te-ai bucura de altceva de Crăciun? Care motiv ar fi mai important decât acesta?

Fiul născut este dovada clară că Dumnezeu este cu noi și pentru noi, nu împotriva noastră.

Recunoștință, mulțumire și hotărâri noi ori înnoite ar trebui să ne însuflețească de aceste Sărbători!

Gânduri în prag …

Pragul este un lucru foarte bun, cine l-a inventat a știu ce face.

Când ești în prag (pe prag – pentru îngerii păzitori ai limbii române) faci instinctiv câteva lucruri, dacă nu le faci instinctiv ar fi bine să le faci voluntar:

  • Te bucuri că ai ajuns – puține sunt sentimentele ce îl pot egala pe acela pe care îl avem când am ajuns la destinație. Poate să fi fost frumos drumul să te fi încântat priveliștile văzute dar nimic nu te bucură mai tare decât priveliștea ușii casei tale, chiar dacă ușa-i veche, nevopsită și clanța abia că se mai ține de ea.
  • Te ștergi pe picioare (tălpile încălțărilor) – este unul din primele lucruri pe care îl înveți când ești mic. Dacă nu acasă atunci la grădiniță; dacă nu la grădiniță atunci la prieteni acasă (te învață părințiilor); dacă nici acasă la prieteni atunci la vre-o mătușă din aceea … când mergi ca musafir. Oriunde ar fi fost, sunt șanse mari să fi învățat această regulă de bun simț. Pentru a-ți aduce aminrte să faci lurul acesta, proprietarii au pus un preș pe care scrie WELCOME adică în limba română: Vă rugăm ștergeți-vă bine!
  • Te pregătești sufletește să intri și să fii întâmpinat sau să întâmpini – Dincolo de prag și ușă poate fi o persoană importantă, poate cea mai importantă persoană din viața ta. Dincolo de prag și ușă este o revedere, o îmbrățișare și multă bucurie. Doar gândul acesta te umple de fiori și bucurie, poate deja plângi, dincolo de prag este cineva drag.
  • Te gândești la ce vei face când vei fi dincolo de prag – odată intrat ce-ai să faci? Cum ai să te comporți când vei fi înăuntru? Vei merge direct la masă gândindu-te doar la stomacul tău? Vei merge direct în fața televizorului gândindu-te doar la confortul și entertainmentul tău? Vei merge direct să te apuci de treabă, să cureți să gătești să muți, să renovezi precupându-te mai mult de slujire și muncă?

Ești în prag, suntem în prag, în pragul celei mai deosebite comemorări de care a avut parte Universul nostru: Întruparea lui Dumnezeu, prin Fiul Său. Un eveniment care brăzdează istoria omenirii și care cu siguranță a schimbat-o definitiv.

Ești în prag; ce faci? Te bucuri sincer că ai ajuns? Va trece și acest Căciun pe lângă tine fără să îți inmoaie inima? Rămâi la fel?

Ești în prag; ce faci? Nu te ștergi pe picioare? Vrei să intri așa în Crăciun cum ai venit prăfuit și murdar de pe stăzile vieții?

Ești în prag; ce faci? Știi tu cine te întâmpină și pe cine ar trebui să întâmpini înaăuntru? Nu nu pe Moșul; nu, nu familia; nu, nu tradiția nu bradul, nu cadourile, nu luminițele. Înlăuntrul Crăciunului este Cristos, Cel care credem, a venit să ne salveze de noi înșine, de tot răul din străfuncdurile ființei, din AND-ul nostru.

Ești în prag; ce faci? O să intri să mănânci și să bei? Stomacul să fie Dumnezeul și acestui Crăciun? Altceva nu poți face? Ce vei face de Crăciun, îți vei anihila capacitatea de raționare în fața unei sticle râzând și plângând la comandă?

Vei alerga de colo colo agitat precum flacoanele de cola ce se agită la deschiderea capacului?

Ești în prag. Te invit să cugeți puțin, pragul e un loc tare bun. Cine l-a făcut a știut el ce face ….